Tinutul Reghinului


tp

Intenţii | Pledoarie

Pledoare

Dorin-Ioan Rus, cercetător ştiinţific principal, Muzeul Judeţean Mureş :

Într-o dimineaţă mi-am amintit de frumoasele zile ale întâlnirilor saşilor reghineni de la Dinkelsbühl, de Rusalii. Acolo, mirosul de grătar de la tradiţionalul buhai era un semn al prezenţei celor din Reghin.

Atunci m-am întrebat, câţi din concitadinii nostri de astăzi mai ştiu ce este acela „buhai“? foarte puţini mai ştiu unde este Huja, Kond, Insula iubirii etc… Brusc, mi-a trecut prin cap o idee, să scriu un lexicon reghinean în care să fie cuprins tot ceea ce este necesar de ştiut despre Reghin şi istoria lui. A doua azi i-am scris bunului meu prieten Arthur Szabó comunicându-i această idee. S-a arătat gata să mă ajute, ca şi tânărul arhitect Klaus Birthler, mai apoi.

În luna aprilie a acestui an s-a născut ideea acestui site. În colaborare cu doi domni specialişti foarte harnici şi inteligenţi –Arthur Szabó la geografie şi Klaus Birthler la architectură şi istoria artelor – doresc să scriu despre istoria ţinutului nostru reghinean şi să aduc astfel o contribuţie la cultura şi civilizaţia Transilvaniei.

Ca istoric, doresc să pot face cunoscută istoria noastră adevarată. Un al doilea obiectiv ar fi constituirea unei bănci de date despre Reghin şi împrejurimile sale.

De ce Reener Ländchen? Ne-am nascut la Reghin, acolo locuim şi astăzi. Pentru mine, istoria saşilor nord-transilvăneni (în special a celor din ţinutul Reghinului), ca şi istoria breslelor din Transilvania, este o sarcină de serviciu.

Sunt înca mulţi tineri în Reghin, în Transilvania, în Germania şi Austria care nu numai că se interesează de istoria noastră, ci şi ar putea să contribuie la îmbunătăţirea şi lărgirea băncii noastre de date. Le aşteptăm sprijinul şi colaborarea.

Născuţi în acest spaţiu transilvan, nu suntem interesati de istoria naţională, ci de istoria regională şi zonală, ca şi de cultura şi civlizaţia regiunii noastre.

Back To Top

Klaus Birthler:

Sunt de câţiva ani conştient de faptul că fară a produce profit nu pot avea bunăstare. În plus, sunt conştient şi că a produce singur profit înca nu mă face fericit deoarece mă afectează calitatea mediului în care trăiesc (oamenii cu care ajung zilnic în legătură, concurenţa de pe piaţă, calitatea serviciilor).

Peter Drucker, marele guru al managementului zicea că în ziua de astăzi contează cel mai mult cum gestionezi informaţia. Sunt perfect de acord.

Vă dau un exemplu: imaginati-vă că doriţi să deschideţi o brutarie în Reghin. Cine nu a ştiut ca Reghinul a fost cel mai însemnat centru de panificatie din Transilvania pâna la introducerea căii ferate, aproape că a pierdut competiţia cu cel care a ştiut. Cel neştiutor îşi va denumi brutaria “s.c.PaniReghin s.r.l.” iar cel ştiutor “Transilvania Backstube“ pregătind specialităţile de panificaţie preluate din timpurile vechi. E clar cine se deosebeşte de restul brutăriilor.

Un alt exemplu: Aveţi ceva bani adunaţi şi vreti să construiţi o casă în oraş. Dacă nu ştiaţi că pe terenul pe care deja l-aţi cumparat trecea odată zidul fortificat al oraşului şi vă aşezaţi casa peste fundaţia zidului fortificat aveţi toate şansele să refinanţi parţial sau întreaga investiţie… pentru ca în dreptul fundatiei vă va crăpa peretele din cauza tasărilor inegale.

Întreaga documentare istorică ce o realizez în Reener Laendchen are pentru mine în final, ţel pur economic iar pentru locuitori, calitatea mediului în care trăiesc, deci calitatea vieţii. Ce e drept asta se va atinge pe termen lung.

Din păcate puţine documente istorice despre Reghin se află în oraş iar şi mai puţine sunt cunoscute de Reghineni. De unde vine Pipa, de unde vine Manghezi, cine e Ion cu Papucii sau Gheorghe cu Pachetele, ce e Non Plus Ultra?

Multe dintre informaţii stau ascunse la Arhiva Transilvaniei din Gundelsheim, sau la Arhivele Statului din Budapesta şi Viena iar acestea sunt deosebit de necesare pentru realizarea BDU (Banca de Date Urbane) şi pentru Branding-ul de localitate.

De ce activez tocmai pentru Reghin, un oras in care populaţia tanara tinde sa plece? Nu activez numai pentru Reghin, văd doar potenţialul economic pentru o dezvoltare regională durabilă a locului unde am copilărit.

Back To Top

Arthur Szabó, profesor de geografie:

A fi reghinean înseamnă mai mult decât a trăi în prezent. Înseamnă a cunoaşte trecutul acestui vechi si frumos oraş situat la contactul dealurilor transilvane cu Carpaţii care în urmă cu milioane de ani fumegau în apropiere. Înseamnă şi dorinţa de a cunoaşte – şi totodată de a înţelege – factorii naturali, conjuncturile economice şi sociale care au permis dezvoltarea urbei noastre de-a lungul secolelor. Aşa vom putea explica o parte din necunoscutele ecuaţiei reghinene.

Echipa Reener Ländchen nu are intenţia de a găsi răspunsurile la toate aspectele ci urmăreşte să ofere reghienilor – şi nu numai – o bază de date riguros elaborată pentru a înfăţişa trecutul asa cum a fost. Secolele ne-au lasat o zestre valoroasă, trăită şi îmbogăţită constant de naţionalităţile locale şi care, pe noi, cei de azi, această moştenire ne obligă la responsabilitatea neuitării şi a respectului. Nu trebuie însă să ignorăm raportarea şi la prezent atunci când trebuie. Aşadar încercăm să ridicăm un arc peste timp, un arc pe care îl dorim de triumf.

În ceea ce mă priveşte, o să încerc să aduc o modestă contribuţie la descrierea mediului natural cât şi a rolului jucat de acesta de-a lungul timpului în viaţa locuitorilor din Reghin şi împrejurimi. Scaunul Domnului, Padurea Rotundă, bătrânul stejar singuratic, Sânioara, băile de la Ideciu de Jos, valea Gurghiului precum şi alte obiective naturale, istorice şi de altă importanţă turistică vor fi analizate cu timpul de-a lungul mai multor proiecte. În spiritul colaborării, invit pe toţi cei care iubesc natura să-şi facă cunoscute nobilele gânduri pentru cunoaşterea spaţiului nostru geografic.

Back To Top

This post is also available in: Germană