Tinutul Reghinului


Angaben beziehend der Tätigkeit der Bürger- und Gewerbeverein in Sächsisch-Reen

Dorin-Ioan RUS

Reghinul Cultural, vol. VII, 2004, Reghin, p. 160-175

În secolul al XIX-lea, au apărut în Transilvania numeroase asociaţii şi societăţi apolitice, care şi-au adus contribuţia la ridicarea nivelului cultural şi chiar material al membrilor ei; de asemenea, unele din aceste asociaţii, cum ar fi cele de femei, organizate în jurul parohiilor, au desfăşurat acţiuni sociale cu scop caritativ, reuşind să coalizeze în jurul lor forţe capabile să contribuie prin efortul lor la bunăstarea generală, în conformitate cu preceptele creştine.

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, asociaţiile erau necunoscute la Reghinul Săsesc. Abia după revoluţia de la 1848/49 s-a început constituirea de asociaţii, urmând exemplele existente deja în Europa apuseană, dar mai ales pe cele din ţările germane, dar şi pe cele din oraşele săseşti surori din Transilvania; aceste asociaţii şi societăţi au fost întemeiate cu scopul de a „trezi patria la o viaţă nouă şi înfloritoare”.

Asociaţiile şi societăţile întemeiate atunci, şi care erau în jur de 30 la număr, au vizat următoarele direcţii:

Asociaţii cu scopuri de afaceri: Societatea de plutărit, Societatea de credit şi economii, „Societatea agricolă”;

Asociaţii cu scopuri de binefacere: asociaţiile de femei, Asociaţia „Gustav-Adolf”, „Societatea de fond şcolar”, societăţile de înmormântare,

Asociaţii pentru instruire şi culturalizare: „Societatea de lectură” , „Societatea de muzică”, „Societatea corală bărbătească”, „Societatea de vacanţă Transsylvania”, „Astra”, „Turnerii”.

Asociaţii pentru întreţinerea corporală: „Societatea de gimnastică”, „Asociaţia sportivă”, „Clubul de popice”, „Societatea de tir”, „Societatea de vânătoare”, „Societatea Carpaţi”.

Asociaţii cu scop educativ şi politic: „Asociaţia de tineret”, „Serata cetăţenească”, „Păsările călătoare”, „Cercul de luni”, „Clubul tinerelor calfe” , ordinul „Guttempler”;

Aceste organizaţii au avut un rol progresiv în viaţa socială a Reghinului de până la cel de-al doilea război mondial. Unele s-au dizolvat în urma primului război mondial, altele au existat doar temporar în perioada interbelică, iar altele au fost desfiinţate de către autorităţile comuniste.

Asociaţia Civică şi Profesională din Reghinul Săsesc s-a constituit la 1898 prin unificarea „Societăţii germane de lectură”, înfiinţată în 1846 cu „Societatea civică şi profesională” întemeiată la 1872.

Începând cu anul 1910 localul principal şi sediul asociaţiei s-a găsit în actuala clădire a bibliotecii municipale. Având ca principal scop impulsionarea activităţilor profesionale dar şi delectarea cetăţenilor oraşului, societatea a iniţiat de-a lungul perioadei sale de existenţă mai multe acţiuni conform cu statutul existent. Printre acestea se remarcă organizarea unei expoziţii cu produsele meseriaşilor locali în parcul oraşului, în septembrie 1922, pe care a vizitat-o şi regele Ferdinand I al României.

Constituirea acestei asociaţii a avut loc în 1898, iar statutele ei au fost supuse spre aprobare ministrului maghiar de interne. O copie a acestora în limba germană se află la biblioteca transilvană din Gundelheim, traducerea în limba română urmând în cele de mai jos.

STATUTELE ASOCIAŢIEI CIVICE ŞI PROFESIONALE DIN REGHIN

Titlu

§ 1

Asociaţia civică din Reghin – se uneşte cu Societatea germană de lectură din Reghinul Săsesc – şi asociaţia poartă titlul Sächsisch-Regener Bürger und Gewerbe Verein.

Scopul

§ 2

Scopul asociaţiei este impulsionarea şi ridicarea activităţii meşteşugăreşti, susţinerea instruirii sociabile şi delectarea locuitorilor oraşului Reghinul Săsesc.

Mijloace şi scop

§ 3

În vederea atingeri acestui scop Societatea oferă membrilor din localităţile sale în primul rând un loc corespunzător pentru întrunirile sociabile şi o mişcare stimulatoare. Alături de aceasta, ca mijloace pentru atingerea acestor ţeluri ale asociaţiei sunt schiţate următoarele: editarea de reviste care servesc culturii politice, profesionale şi generale, – întreţinerea şi extinderea actualei biblioteci beletristice, înmulţirea acestora prin procurarea de lucrări profesionale, – conferinţe despre obiectele naturii profesionale şi generale, – organizarea de expoziţii cu produse meşteşugăreşti. Întemeierea, menţinerea şi protejarea instituţiilor de formare profesională şi industrială – conceperea şi formarea unei colecţii de mostre şi modele profesionale.

Membri

§ 4

Asociaţia constă din membri ordinari, extraordinari şi de onoare.

Cerinţele calităţii de membru

§ 5

Fiecare membru trebuie să fie membru major, cetăţean independent şi fără antecedente judiciare.

§ 6

Înscrierea atât a membrilor ordinari cât şi a celor extraordinari se face după prezentarea la casierul asociaţiei şi după înscrierea numelui în registrul de nume prin comisie.

Obligaţiile membrilor ordinari

§ 7

Fiecare membru ordinar este obligat:

  1. să depună la înscrierea în asociaţie o taxă de două coroane;

  2. contribuţia stabilită de către adunarea generală se plăteşte în rate trimestriale anticipat la caseria asociaţiei.

Fiecare membru care a părăsit asociaţia trebuie să plătească din nou taxa la revenirea sa.

Aceia care în momentul unirii Societăţii de lectură din Reghinul Săsesc cu Societatea civică şi profesională din Reghinul Săsesc erau membri uneia din aceste doup asociaţiii, sunt scutiţi de depunerea taxei de înscriere.

Drepturile membrilor ordinari

§ 8

Membri ordinari sunt îndreptăţiţi:

  1. să ia parte activ şi pasiv la toate hotărârile şi alegerile asociaţiei;
  2. să facă uz în mod statutar de mijloacele oferite de asociaţie membrilor săi în scopul atingerii ţelurilor societăţii.

Membri extraordinari

§ 9

Ca membri extraordinari pot fi acceptaţi acei oameni care corespund cerinţelor § 5, dar care nu-i au domiciliul stabil în Reghinul Săsesc.

Obligaţiile membrilor extraordinari

§ 10

Membri extraordinari sunt supuşi cotizaţiei anuale şi chiar în rate lunare anticipate, dar nu la plata taxei de înscriere.

Drepturi

§ 11

Membri extraordinari au drepturile de la § 8 litera b).

Membri de onoare

§ 12

Bărbaţii care s-au exudenţiat în mod deosebit pentru atingerea scopurilor asociaţiei dar şi pentru ridicarea activităţi profesionale în oraşul Reghinul Săsesc, pot fi aleşi ca membri de onoare de către adunarea generală cu propunerea întemeiată a comisiei asociaţiei şi au aceleaşi drepturi din partea asociaţiei ca şi membri ordinari.

Dacă străinii sunt aleşi ca membri de onoare, alegerea lor este supusă spre confirmare înaltului Minister cezaro-crăiesc al Internelor.

Pierderea calităţii de membru

§ 13

Calitatea de membru încetează:

  1. prin ieşire voluntară;

  2. prin deces şi

  3. prin excludere din asociaţie.

§ 14

Nici un membru ordinar nu poate părăsi asociaţia mai repede decât a îndeplinit obligaţiile statutare pe anul în curs.

Fiecărui membru extraordinar îi este liberă părăsirea asociaţiei.

Orice părăsire a asociaţiei trebuie adusă la cunoştinţă casierului prin explicaţie verbală sau scrisă. Ca declaraţie tăcută de ieşire poate fi apreciată mutarea de la domiciliul din Reghinul Săsesc.

Excluderea

§ 15

Excluderea unui membru se face, când acelaşi:

  1. pierde condiţiile de înscriere prevăzute la § 5.
  2. Când prin comportamentul său aduce daune scopurilor şi demnităţilor asociaţiei atât în afara cât şi în interiorul localităţii;

  3. Când se face vinovat de o infracţiune sau de vreun păcat născut din impoliteţe sau poftă de câştig sau de o altă asemenea încălcare.

  4. Vine în contradicţie în mod vizibil cu scopurile asociaţiei.

Oaspeţii

§ 16

Nemembri, care se găsesc în Reghinul Săsesc, pot, dacă sunt prezentaţi de către un membru ordinar, să viziteze ca oaspeţi lcalităţile asociaţiei. Numele oaspetelui ca şi a membrului asociaţiei se înregistrează într-o carte de oaspeţi constituită în acest scop.

Administrarea

§ 17

Asociaţia îşi organizează problemele prin hotărâri ale membrilor ordinari în Adunarea generală.

De administrarea specială se îngrijeşte comisia ce constă dintr-un Preşedinte, Vicepreşedinte, Secretar de şedinţă, Casier, Administrator, Viceadministrator, Bibliotecar şi 12 membri ai comisiei.

§ 18

La începutul fiecărui an se organizează o Adunare Generală. Adunările Generale extraordinare pot fi convocate sau dn cauza chestiunilor presante sau la cererea scrisă a cel puţin 20 de membri ordinari.

§ 19

Adunarea Generală este stabilită de către comisie şi trebuie anunţată cel puţin cu 8 zile înainte cu prezentarea problemelor existente, prin propunere în localul asociaţiei şi prin invitarea fiecărui membru ordinar şi de onoare.

Adunarea Generală

§ 20

De domeniul de activitate al Adunării Generale ţine:

  1. Toate propunerile şi moţiunile, care au ca scop o schimbare esenţială în organizarea internă a asociaţiei;

  2. Hotărârile şi acceptările de cheltuieli ale asociaţiei, în care scop acestea trebuiesc supuse unui preliminariu al încasărilor şi cheltuielilor;
  3. Alegerea comisiei;

  4. Examinarea dispoziţiilor date de către comisie prin cercetarea procesului verbal întocmit în acest scop;

  5. Examinarea contabilităţii casierului şi stabilirea fiecărei contribuţii;

  6. Deliberarea şi hotărârea asupra dispoziţiilor comisiei;

  7. Schimbarea statutului;

  8. Dizolvarea sau fuziunea cu o altă asociaţie;

  9. Trimiterea unei a treia comisii pentru verificarea procesului verbal al adunării generale;
  10. Deliberarea raportului de către instituţiile de învăţământ de profil constituite de către asociaţie sau cu susţinerea instituţiilor participante.

Hotărârile aliniatelor g) şi h) trebuiesc aprobate de către înaltul minister cezaro-crăiesc de interne.

§ 21

Adunarea generală hotărăşte cu majoritate absolută; la egalitate de voturi fiecare părere este dată comisiei , care ajunge la preşedinte.

Votarea este deschisă, doar la alegeri sau dacă cel puţin 10 membri cer, alegerile se fac în secret.

Pentru capacitatea de a lua hotărâri legale în Adunarea Generală este necesară prezenţa a cel puţin o treime din membri.

În cazul în care nu există capacitatea de a lua hotărâri legale, trebuie convocată o nouă Adunare Generală, conform § 19, adunare care este capabilă, necondiţionat, să ia hotărâri fără ordine de zi.

Comisia

§ 22

Alegerea comisiei se face prin vit secret, şi anume a Preşedintelui, Vicepreşedintelui, Secretarlui de şedinţă, Casierlui, Administratorlui, Viceadministratorlui şi Bibliotecarlui prin majoritate absolută, a celor 12 membri ai comisiei prin majoritate relativă.

§ 23

Comisia se alege în fiecare an.

Una din cele două poziţii, a Directorului sau Vicedirectorului, rtebuie să fie ocupată de către un membru al categoriei meseriale.

Din cei 12 membri ai comisiei două treimi trebuie să aparţină stării meseriale.

§ 24

De domeniul de activitate al comisiei ţin:

  1. îndeplinirea hotărârilor Adunării Generale;

  2. administrarea specială a asociaţiei, atâta timp cât acestea nu aparţin Adunări Generale sau fiecărui funcţionar;

  3. confecţionarea preliminariului anual şi a inventarului de bunuri;

  4. acceptarea şi excluderea de membri;

  5. examinarea şi realizarea propunerilor şi moţiunilor înaintate de către secţiunea de profil;

  6. acceptarea şi demiterea servitorilor asociaţiei;

  7. hotărâri asupra reclamaţiilor faţă de dispoziţiile funcţionarilor asociaţiei.

§ 25

Comisia hotăreşte prin majoritate absolută de voturi. În cazul egalităţii de voturi decide votul preşedintelui. Pentru ca hotărârile să fie lagale, este necesară prezenţa a 10 membri. În cazul incapacitaăţii de hotărâre, se convoacă o nouă şedinţă a comisiei, care este capabilă, în mod necondiţionat, a lua hotărâri asupra ordini de zi propuse în şedinţa precedentă. Procesele verbale ale şedinţelor de comisie sunt verificate la următoarea şedinţă de comisie.

§ 26

Comisia este convocată de către preşedinte la şedinţă, atâta cât o face necesară administrarea asociaţiei. Totuşi, preşedintele este obligat să convoace o şedinţă dacă 5 membri o cer în scris.

Preşedintele

§ 27

Preşedintele asociaţiei are următoarele obligaţii:

  1. are conducerea suoerioară a tuturor chestiunilor care privesc asociaţia;

  2. reprezintă asociaţia în afară; totuşi, toate actele scrise în numele asociaţii sau a comisiei trebuiesc semnate şi de către secretarul de şedinţă;

  3. preşedintele ţine preşedinţia şi conduce deliberările în Adunarea Generală şi în şedinţele comisiei şi hotăreşte ordinea problemelor care trebuiesc discutate;

  4. preia şi desigilează toate actele care parvin asociaţiei sau comisiei acesteia;

  5. este îndreptăţit să facă cheltuieli din cassa asociaţiei până la o sumă de 50 de coroane;

  6. stabileşte o comisie formată din trei membri care examinează contabilitatea casierului şi o prezintă Adunării Generale;
  7. dă socoteală la sfârşitul anului de activitatea asociaţiei;

  8. veghează pe ceilalţi funcţionari ai asociaţiei în îndeplinirea obligaţiilor lor.

Locţiitorul preşedintelui

§ 28

În cazul de incapacitate, preşedintele asociaţiei este înlocuit în funcţiile sale de către locţiitor.

Secretarul comisiei

§ 29

Secretarul comisiei întocmeşte procesele verbale în Adunările generale şi în şedinţele comisiei şi se îngrijeşte de alte probleme birocratice ale asociaţiei.

Casierul

§ 30

Casierul se îngrijeşte de problemele financiar-contabile ale asociaţiei după instrucţiunile primite de la comisie în acest scop şi la sfârşitul anului dă socoteală ordinară.

Administratorul

§ 31

De obligaţiile administratorului ţin:

  1. procurarea materialului de încălzit şi iluminat;

  2. procurarea şi menţinerea în funcţiune a bunurilor aparţinătoare asociaţiei;

  3. supravegherea nemijlocită a meselor de billard şi de joc;

  4. supravegherea servitorilor asociaţiei;

Administratorul trebuie să dea socoteală casierului asupra sumelor încasate (de la jocurile de billard, cărţi), ca şi asupra cheltuielilor făcute, şi să depună acestuia documentele contabile referitoare la acestea.

Înlocţiitorul de administrator

§ 32

Locţiitorul de administrator îl susţine pe administrator în obligaţiile sale şi-l înlocuieşte în caz de incapacitate.

Bibliotecarul

§ 33

Bibliotecarul răspunde de reviste şi administrează biblioteca asociaţiei.

Secţiunile de profil

§ 34

Comisia alege din rândul membrilor asociaţiei o secţiune de profil pentru chestiuni profesionale compusă din 5 membri.

Sarcina acestei secţiuni este impulsionarea, căutarea şi întemeierea de propuneri şi moţiuni pentru protejarea intereselor profesionale. Secţiunea se constituie singură şi se poate întări, după necesitate, cu alţi membri.

§ 35

Bunurile asociaţiei civice şi profesionale din Reghinul Săsesc se constiuie:

  1. din fiecare bun care se găseşte la momentul unificării Societăţii civice şi profesionale din Reghinul Săsesc cu Societatea de Lectură din Reghinul Săsesc în posesia fiecăreia din aceste asociaţii;

  2. din încasări parvenite pe parcurs.

Cartea de dorinţe

§ 36

În fiecare localitate a asociaţiei s-a depus cât o carte în care pot fi înscrise de către fiecare membru propuneri de îmbunătăţire sau anunţarea problemelor care au apărut.

Comisia va lua hotărâre despre aceste anunţuri şi propuneri la următoarea şedinţă şi hotărârea comisiei se trece în carte.

Propunerile şi anunţurile anonime nu sunt luate în considerare.

Propuneri – discuţii

§ 37

Comisia propune o zi a săptămânii în care vor avea loc discuţii asupra eventualelor propuneri ale membrilor asociaţiei ce vor fi dezbătute, sau discuţii libere despre chestiuni care se referă la scopurile asociaţiei schiţate la § 2 şi 3.

Jocurile de noroc

§ 38

Toate jocurile de noroc, de orice fel, ca şi adunările publice în scopuri politice nu sunt permise în localurile asociaţiei.

Dizolvarea asociaţiei

§ 39

Dizolvarea asociaţiei se poate face doar într-o adunare generală, în care este prezent cel puţin două treimi din numărul membrilor, şi este declarată prin două treimi a majorităţii.

§ 40

În acelaşi timp cu hotărârea finală despre dizolvarea asociaţiei se i-au hotărâri asupra întrebuinţării bunurilor acesteia, şi aceasta trebuie să fie făcută doar într-un scop îndreptat protejării profesionale şi ale intereselor acestuia şi este cerută spre aprobare înaltului minister.

§ 41

Asociaţia este desfiinţată abia:

a) când hotărârea de desfiinţare este semnată de către înaltul minister cezaro-crăiesc de interne;

b) când toate pasivele asociaţiei sunt acoperite şi

c) când bunurile rămase ale asociaţiei sunt hotărâte în faţa Adunării generale în scopurile stabilite.

Hotărâri finale

§ 42

În cazul în care asociaţia se abate de la ţelurie schiţate în aceste şedinţe, respectiv iese din sfera sa de activitate, atâta timp cât prin continuarea activităţilor sale periclitează interesele statului sau pe cel de avere al membrilor săi, este suspendată fără întârziere de către guvernul cezaro-crăiesc şi poate fi dizolvată definitiv în baza rezultatelor cercetării întreprinse după suspendare, sau eventual poate fi constrânsă la limitarea obligaţiilor sale.

§ 43

Aceste statute întră în vigoare imediat după hotărârea înaltului minister cezaro-crăiesc de interne.

Din Adunarea generală constitutivă a Asociaţiei civice şi profesionale din Reghinul Săsesc ţinută la 12 iunie 1898.

Victor Wermescher, Heinrich Schuster,

Secretar al comisiei. preşedinte

* * *

După cum se poate observa, meşteşugarii, industriaşii, bancherii şi comercianţii Reghinului s-au constituit într-o asociaţie ce viza nu doar ţeluri profesionale ci şi culturale. Dornici de informare şi de instruire a lor şi a familiilor lor în timpul liber, au concentrat la nivel local majoritatea forţelor apte pentru a le satisface şi promova interesele.

Ţelurile asociaţiei au fost în mare parte atinse: s-a reuşit ridicarea nivelului cultural al meşteşugarilor şi economic al oraşului, s-a reuşit o promovare frumoasă a imaginii oraşului în exterior. Asociaţia civică şi profesională şi-a adus contribuiţia la dezvoltarea oraşului în perioada celei mai depline înfloriri a acestuia.

E. Philippi, Wigant Weltzer, Sachsisch Regen, die Stadt am Berge. Lebensbilder aus Vergangenheit einer kleinen Stadt in Siebenbürgen, Bochum, 1991, p. 241.

Ibidem;

A funcţionat între 1853-1908, fiind cea mai importantă companie de acest tip din Austro-Ungaria. Amănunte la E. Philippi şi Wigant Weltzer, op.cit., p. 242, H. Czoppelt, Chronik der Stadt Sächsisch-Regen in Siebenbürgen /Rumänien, Siebenbürgische Bibliothek/Archiv, Nachlaß Czoppelt, A VIII, 169, Sächsisch-Regen, Band 4, I, p. 162, (în continuare, H. Czoppelt, Chronik…,) şi D-I.Rus, Din activitatea societăţii de plutărit din Reghinul-Săsesc (1853-1908) în Revista Bistriţei, vol XV, 2000, Bistriţa, p. 91-95;

A fost întemeiată în februarie 1865, cu scopul de a susţine financiar pe membri ei, în scopul de a-şi porni şi dezvolta afaceri propri (a se vedea *** Beiträge zur Kenntnis Sächsisch Reens. Festgabe den Mitgliedern des Vereins für siebenburgische Landeskunde, dargeboten von der Stadt Sächsisch Regen, Hermannstadt 187O, (în continuare: Beiträge…), p. 105-107; H. Czoppelt, Chronik…I, p. 177; E. Philippi şi W. Weltzer, op.cit., p. 242);

A fost întemeiată în 1863, cu scopul de a arăta cum pot fi realizate câştiguri mari în agricultură urmând metodele moderne. Adoministraţia oraşului a acordat asociaţiei un teren pentru aceste experimente, care şi-au arătat roadele abia spre sfârşitul secolului al XIX-lea (Beiträge…, p. 112-113; H. Czoppelt, Chronik…, I, p. 175; E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 245);

Cele săseşti au fost în număr de trei, una românească şi una maghiară; aveau ca scop susţinerea săracilor, orfanilor, bolnavilor, bătrânilor, alinarea suferinţelor, organizarea de baluri, de colete pentru cei nevoiaşi cu ocazia sărbătorilor etc (Beiträge…, p.110-111; H. Czoppelt, Die Frauenvereine in Sächsisch-Regen, Ingolstadt, 1968; E. Philippi, Wigant Weltzer, op.cit., p. 246-247). Asociaţiile au fost întemeiate în jurul parohiilor, ele continuându-şi activitatea şi astăzi.

Filiala reghineană s-a întemeiat la 1874; scopul asociaţiei era sprijinirea diasporei germane (E. Philippi, Wigant Weltzer, op.cit., p. 247).

A fost întemeiată la 1869 cu scopul de a susţine financiar, pe baza creditului oferit de membri săi, şcoala evanghelică (Beiträge…, p. 113; H. Czoppelt, Chronik…, I, p. 183; E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 245).

Aceste asociaţii, trei la număr, fondate în 1863, 1864 şi 1865, aveau ca scop ajutorarea din punct de vedere financiar şi material pe membri săi şi familiile acestora, la înmormântări (Beiträge…, p. 111-112; H. Czoppelt, Chronik…, I, p. 175; E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 245).

Înfiinţată la 1846 (Beiträge…, p. 113; H. Czoppelt, Chronik…, I, p. 154;)

Întemeiată la 1895, a protejat şi susţinut activitatea muzicală din Reghin (H. Czoppelt, Chronik…, II, p. 219 a). După 1918 au întemeiat o şcoală de muzică, organizând în acelaşi timp numeroase reprezentaţii de operă, operete şi concerte (E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 243). Între 1922-1925 a activat, ca şi conducător de cor, celebrul Hellmut Kellermann (Ibidem, p. 268). Cel mai de seamă elev al şcolii a fost celebrul compozitor Rudolf Wagner-Regeny.

În asociaţia constituită la 1886, erau cuprinşi bărbaţii cu talent muzical din oraş (E. Philippi, Wigant Weltzer, op.cit., p. 242).

A fost întemeiată la 1911 de către profesorul Traugott Schwab. Scopul era formarea caracterelor tinerilor germani pentru viaţa de zi cu zi (E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 251).

Filiala din Reghin a fost întemeiată la 1874; a fost cea mai importantă filială din Transilvania a acestei societăţi (A se vedea amănunte în volumul îngrijit de dl. Marin Şara, Astra reghineană, Reghin, 1999, cu bibliografia necesară).

Numele vine de la „Turm”, care în dialect săsesc înseamnă „a sufla”. A fost o societate muzicală de suflători a bărbaţilor, care participau la principalele momente ale serbărilor creştine, cântând din turnul bisericii cu trompetele, sau la marşurile organizate la sfârşitul anului şcolar în „Promenade”. Sunt consemnaţi încă în secolul al XVIII-lea (Beiträge…, p. 115-117; H. Czoppelt, Chronik…, II, p. 213; E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 241).

A fost întemeiată la 1890 de către profesorul J. Unberath. Asociaţia urmărea organizarea de manifestări sportive în sala de sport a gimnaziului evanghelic şi în aer liber pe terenurile de sport din „Promenade” şi „Pădurea rotundă”; la întreceri participa şi publicul (E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 248-249).

„Asociaţia Sportivă din Reghinul-Săsesc“ s-a constituit la 1909, pe bazele “Societăţii de biciclişti” întemeiată la 1900. A fost gruparea adeversă „Societăţii de gimnastică”, care cerea mai multă disciplină şi impunea o mai mare severitate. Până la 1926 cele două grupări erau într-o rivalitate care se termină la 1927 prin unirea lor în „Turn- und Sportverein” (Asociaţia sportivă şi de gimnastică), care urmărea trezirea virtuţilor luptătoare a tinerilor şi canalizarea lor în scopuri sportive (a se vedea E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 250, şi monografia întocmită de H. Czoppelt, Die Geschichte der Sächsisch-Regener Sportvereins, Ingolstadt, 1975).

A funcţionat doar între anii 1904-1914 (E. Philippi, Wigant Weltzer, op.cit., p.248). Locul de popicărit se găsea într-o sală aflată în actualul parc al tineretului.

Având scopul de a delecta pe membri în activitatea vânatului, asociaţia s-a întemeiat la 13 iulie 1858. Nu se cunoaşte locul unde-şi aveau sediul (Beiträge…, p. 114; aici sunt consemnate şi interesante „fapte” şi „poveşti de vânătoare” ale membrilor asociaţiei; E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 245; H. Czoppelt, Chronik…, I, p.169);

Data exactă a întemeierii acesteia nu se cunoaşte, ea constituindu-se din unificarea mai multor asociaţii mici existente înainte de primul război mondial. Urmărea mai mult vânatul de soi (cerbi, urşi) în pădurile munţilor Călimani şi a Gurghiului, în scopul obţinerii de titluri (E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 248).

Urmărea organizarea de drumeţii prin munţi şi de vânători. Filiala din Reghin s-a înfiinţat la 3 aprilie 1881 (Ibidem, p. 248; H. Czoppelt, Chronik…, II, p. 204).

Filiala din Reghin s-a înfiinţat la 1905, fiind sub conducerea profesorului Julius Albert. Scopul era educarea tinerilor într-un caracter destoinic şi trezirea conştiinţei naţionale săseşti (E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 251-252).

S-a constituit la 1898 odată cu Asociaţia civică şi profesională. Se adunau în localurile acesteia pentru a dezbate chestiuni politice de interes local, regional sau naţional, de a se informa despre evenimentele internaţionale (Ibidem., p. 254).

A fost întemeiată prin unificarea grupului de drumeţie a lui E. Schebesch cu grupa de fete a Luisei Benesch, în anii 20, în scopul organizării de drumeţii şi excursii, serate muzicale, conferinţe pe teme de natură, cântece şi jocuri (Ibidem, p. 253; H. Czoppelt, Chronik…, II, p. 261).

Asociaţie a membrilor prezbiteriumului evanghelic care se întruneau pentru a dezbate probleme de interes confesional (Ibidem, p. 254).

O asociaţie a celor întorşi de pe front, care căutau, în acest mod asociativ, o relaxare în urma participării la conflict (Ibidem, p. 253). S-a desfiinţat de la sine în anii interbelici.

A fost o asociaţie ce viza combaterea alcoolismului, problemă ce a atins oraşul după primul război mondial. S-a întemeiat la 1923, organizându-se conferinţe tematice, jocuri, piese de teatru, excursii (Ibidem, p. 252).

E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 247;

H. Czoppelt, Chronik…, II, p. 238; Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt, din 27 ianuarie 1910, nr. 10956;

H. Czoppelt, Chronik…, II, p. 261; E. Philippi, W. Weltzer, op.cit., p. 194.

în colecţia Hellmut Czoppelt, A VIII, 169, Sächsisch-Regen, Band 4, I.

This post is also available in: Rumänisch