Tinutul Reghinului


Insemne mestesugaresti din Agnita (I)

Dorin-Ioan Rus în Sargetia, vol. XXXII, 2004, Deva, p. 19-30

-Rezumat-

Situată pe valea Hârtibaciului, localitatea Agnita (m. Szászágnota, g. Agnetheln, s. Agniteln) a fost un important centru meşteşugăresc al Transilvaniei medievale. Localitatea îşi are începuturile la 1280, când a fost pomenită în disputa unui teren aflat între localităţile Agnita, Proştea (m. Nagyekemező, g. Gross-Probsdorf, s. Griuspriustref) şi Dealu Frumos (g.Lesses, Schönberg, s. Schinebärch).

Datorită poziţiei sale la întretăierea drumurilor ce legau podişul Târnavelor de Ţara Bârsei, Agnita cunoaşte o anumită dezvoltare economică. În 1376 primeşte dreptul de a ţine târg annual în ziua de 24 iunie, ocupaţia de bază fiind agrigultura şi meşteşugurile. Acest privilegiu a declanşat conflicte cu localitatea Cincu, căreia îi era subordonată. Patriciatul scaunului de Schenk reclama supremaţia şi în domeniul economic, al mici producţii de mărfuri. Breslele din Agnita ripostează energic şi, în secolul al XVII-lea, Universitatea Săsească dispune ca toţi meşteşugarii breslaşi din scaunul Cincu să-şi depună cotizaţiile la Agnita, care preia astfel conducerea în acest domeniu.

Sunt prezentate în această parte a studiului unele însmne de breaslă din Agnita, păstrate atât în Muzeul “Valea Hârtibaciului”, cât şi pe clădirile din oraş.

Majoritatea pieselor de breaslă prezentate aparţin secolului al XIX-lea, pentru care aceste însemne sunt caracteristice. Tablele de strigare au în general formă de scut baroc, cu excepţia însemnului asociaţiei croitorilor din 1882, care de fapt nu avea rol de tablă de strigare, ci a fost un cadou oferit de către un muncitor unui conducător al asociaţiei.

Însemnele de breaslă se perpetuează şi după dizolvarea legală a acestor asociaţii din 1872. În schimb sunt reprezentate noi unelte, caracteristice deja noilor procese tehnologice. Aceasta se observă de exemplu la tabla tăbăcarilor de la 1869 sau pe însemnul croitorilor de la 1882.

Evoluţia tehnicii a avut deci influenţe şi asupra reprezentărilor simbolurilor de breaslă.

Diversitatea uneltelor de lucru folosite se observă şi în reprezentările de pe tablele de strigare. Aşa de exemplu, apar pe tabla breslei tâmplarilor de la 1838 unelte specifice primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, piese care se mai folosesc şi astăzi în acest meşteşug.

Lista ilustraţiilor:

Fig.1, a, b – Tabla breslei cojocarilor Agnita, 1750;

Fig.2, a, b –Tabla breslei rotarilor, sec. XVIII;

Fig.3 – Semn al adăpostului calfelor de rotari din Agnita, 1821.

Fig.4 – Sigiliul calfelor de rotari din Agnita, 1874;

Fig.5 – Însemnul asociaţiei rotarilor din Agnita, 1909;

Fig.6 – Sigiliu de meşter tăbăcar, Agnita, sec. XVIII;

Fig.7, a, b Tabla breslei tăbăcarilor Agnita 1869;

Fig.8 – Vas al Frăţietăţii pantofarilor din Agnita, 1805;

Fig.9 – Însemn al breslei croitorilor din Agnita, 1808;

Fig.10, a,b – Însemnul croitorilor din Agnita, 1882;

Fig.11, a,b – Tabla breslei tâmplarilor Agnita, 1838;

Fig.12 – Sigiliul breslei tâmplarilor Agnita, 1839;

Fig.13 – Sigiliul breslei dogarilor din Agnita, 1840;

Fig.14, a, b – Tabla  asociaţiei dogarilor din Agnita, 1890;

Fig.15, a, bTabla breslei funarilor din Agnita, 1841;

Fig.16, a, b –Tabla olarilor din Agnita, sec. XIX;

Fig.17 – Însemne ale unui atelier mecanic din Agnita, secolul al XX-lea.

This post is also available in: Germană