Tinutul Reghinului


Sigilii de breaslă în arhivele braşovene

Dorin-Ioan RUS în Studia Universitatis Cibiniensis, 1/2004, Sibiu, 2004, p. 155-162


Braşovul a fost, în primul rând datorită poziţiei sale geografice, cel mai important centru meşteşugăresc al Transilvaniei începând cu secolul al XVI-lea. Existenţa unui mare număr de meşteşugari şi a unei mari pieţe de desfacere a favorizat dezvoltarea breslelor, a căror sigilii păstrate în arhive (şi nepublicate încă) sunt prezentate în cele de mai jos.

  1. Sigiliul breslei cojocarilor din Braşov, secolul al XVII-lea1.

Este de formă rotundă, cu diametrul de 29 mm, din ceară de culoare roşie.

În câmpul central apare un înger ţinând atârnat un scut german pe care este redată o blană. Îngerul ocupă partea superioară a imaginii, având aripile larg desfăcute, capul este redat din faţă, părul buclat, faţa rotundă. Blana, simbolul meşteşugarilor blănari, ocupă tot câmpul scutului.

În partea inferioară a câmpului se găseşte înscris textul cu litere majuscule, în limba latină, în semicerc: SIG. PELLLONUM CORONAE (Sigiliul blănarilor din Braşov). (Fig. 1)

  1. Sigiliul pălărierilor din Braşov, 18252

Sigiliu aplicat, din ceară de culoare roşie.

În câmpul central al scutului rotund se observă doi lei stând vertical pe un piedestal şi susţinând un joben şi coroana Braşovului în partea superioară. Leii au cozile ridicate şi sunt fără limbi. Jobenul, element accesoriu de îmbrăcăminte specific primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, este susţinut de membrul superior drept al leului din dreapta şi de membrul superior stâng al leului din stânga.

Legenda sigiliului este scrisă cu litere majuscule germane. CRON[ST]ADT. HUTMA.ZUNFT.S[IE]GEL. 1825. Literele ST din “Kronstadt” sunt şterse, la fel ca IE din “Siegel”. Numele oraşului este scris Cronstadt în loc de Kronstadt. (Fig. 2)

  1. Sigiliul breslei brutarilor din Braşov, 18443.

Este de formă ovală, aplicat, din ceară roşie, diametrele de 40/26 mm.

Reprezintă doi lei ce susţin o pâine şi unelte de brutărie. Deasupra se află o coroană cu cinci fleuroane. Leii sunt în poziţie verticală, limbaţi, cu cozile ridicate. Cu membrele superioare susţin o pâine aflată în partea superioară şi o lopată de brutar, aflată în poziţie verticală. În partea centrală a acesteia se încrucişează două unelte de brutărie. În partea inferioară a câmpului se observă două crengi cu frunze de laur, încrucişate.

Datorită faptului că marginile sigiliului sunt puternic deteriorate, literele textului nu mai pot fi descifrate. (Fig. 3)

  1. Sigiliul breslei strungarilor din Braşov, 18274.

Este aplicat, din ceară roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 35 mm. Are marginile deteriorate. În câmpul central apare însemnul breslei: doi lei susţin coroana Braşovului, sub care se află încrucişate două unelte de strungarit. Leii se află în poziţie verticală, cu cozile ridicate şi gurile deschise. Se distinge cu dificultate inscripţia cu litere minuscule germane: Siegel der Drechsler Innung in Kronstadt şi anul 1827. Breasla mai are în arhivă un sigiliu, din 17205, având în câmpul central coroana Braşovului, cu două produse specifice ale acestui meşteşug in stânga şi în dreapta ei6. (Fig. 4)

  1. Sigiliul breslei ţesătorilor din Braşov, 18307.

Este aplicat, de culoare roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 22 mm.

Într-un scut de formă ovală apare coroana Braşovului în câmpul superior, iar în câmpul central două unelte de ţesător încrucişate. Sub ele, orizontal, se află o suveică. Pe circumferinţă apare înscris textul în limba latină cu litere majuscule: SIGILIUM. LANIFICORUM. CORONAE. Totul înscris într-un cerc de perle. (Fig. 5)

O imagine asemănătoare apare pe un alt sigiliu nedatat al breslei8. (Fig. 22)

  1. Sigiliul breslei tunzătorilor de postav din Braşov, 17369.

Este aplicat, din ceară de culoare roşie, are forma rotundă, cu diametrul de 39 mm.

În câmpul sigiliului se observă stema breslei: doi îngeri susţin un scut german încoronat în care sunt înscrise însemnele breslei alături de stema oraşului Braşov. În partea superioară a scutului se observă două unelte de postăvărit, iar în câmpul central stema oraşului, coroana cu rădăcină. Cei doi amoraşi care susţin scutul nu au aripi, ei fiind redaţi din faţă. Părul fiecăruia este buclat, faţa rotundă, distingându-li-se ochii, gurile şi nasurile.

În afara cercului se găseşte textul, scris cu litere majuscule în limba germană: [GE]WANTMACHER+ZECH+SIGIL+IN+CRONEN+STADT+. (Fig. 6)

  1. Sigiliul breslei tăbăcarilor din Braşov, secolul al XVIII-lea10

Este aplicat, din ceară roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 22 mm.

În câmpul central apar însemnele breslei: doi lei susţin o coroană şi unelte specifice tăbăcarilor. Coroana este deschisă, are cinci fleuroane şi se găseşte în partea superioară a câmpului. Ea este susţinută de doi lei aflaţi în poziţie verticală, care stau pe două crengi cu frunze de laur, cu cozile ridicate, având coamă şi gurile deschise. În partea centrală şi inferioară a imaginii se află două cuţite de tăbăcărit, încrucişate, deasupra unui vas de formă conică, cu baza mare în sus.

Textul inscripţiei este scris cu litere majuscule, în limba latină: SIGIL. CORDARIORUM. CORONENSIS (Sigiliul tăbăcarilor din Braşov). Totul se află într-un cerc de perle. (Fig. 7)

  1. Sigiliul breslei ţesătorilor Braşov, secolul al XVIII-lea11.

Este din ceară roşie, aplicată,de formă rotundă, cu diametrul de 29 mm.

În câmpul central apar înscrise într-un cerc, însemnele ţesătorilor, două suveici, încadrând coroana Braşovului.

Pe margine apare înscris textul, cu litere majuscule, în limba germană. DER WEBER. SIGIL. CIVITATIS CORON. (Sigiliul ţesătorilor din oraşul Braşov). Textul este înconjurat de un cerc de perle. (Fig. 8)

  1. Sigiliul breslei curelarilor, din Braşov, 177912.

Este aplicat, din ceară de culoare roşie de formă rotundă, având diametrul de 23 mm. Este deteriorat în partea stângă.

În câmpul central apare un scut italian încoronat susţinut de lambrechini. În câmpul scutului se observă însemnul breslei, un frâu răsucit. Coroana, aflată deasupra scutului, este deschisă şi are trei fleuroane.

Textul este scris cu litere majuscule, în limba latină: SIGILIUM. CORIARIORUM CORONENSIS (“Sigiliul curelarilor braşoveni”). Totul se află într-un cerc de perle. (Fig. 9)

Aceeaşi amprentă o aflăm pentru breasla curelarilor şi la 1750, diametrul ei fiind de 25 mm13, şi cea de la 1830, cu diametrul de 22 mm14.(Fig. , 10 şi 24)

  1. Sigiliul breslei croitorilor din Orăştie, 171215.

Este din ceară roşie, aplicat, de formă rotundă, cu diametrul de 35 mm.

În câmpul central apare un scut baroc, înconjurat de un cerc de perle. Deasupra lui se găseşte înscris anul 1712, destul de greu lizibil. În câmpul scutului apare simbolul croitorilor, o foarfecă deschisă, având redate flori de o parte şi de alta, precum şi în interiorul braţelor.

În exteriorul cercului se găseşte înscris numele oraşului, cu litere majuscule: SZASZVAROS. Numele oraşului este înscris în semicerc în partea superioară a imaginii. Textul este înconjurat de un al treilea cerc, în care apare înscris cu litere majuscule în limba latină: SIGILVM. CONTUB. SARTORUM, ocupând de asemenea partea superioară a imaginii. (Fig. 11)

  1. Sigiliul cizmarilor din Rupea, secolul al XVIII-lea16.

Este din ceară roşie, aplicat, de formă rotundă, cu diametrul de 24 mm.

În câmpul central apare un scut spaniol încoronat având în dreapata o talpă de pantof iar în stânga o unealtă de cizmar. Coroana este deschisă, cu cinci fleuroane. În câmpul scutului apare o cizmă îndreptată cu vârful spre stânga. În dreapat scutului, o talpă de pantof îndreptată cu vârful în sus; în partea stângă a scutului vedem o unealtă de cizmar, cu mânerul rotund şi cu vârful încovoiat îndreptat spre stânga.

În partea exterioară se găseşte textul în limba germană, scris cu majuscule, din care se observă doar puţine litere: SCH[US]TER [CZE]CH SIE[GEL] REPS. (Traducere: Sigiliul breslei pantofarilor din Rupea). (Fig. 12)

  1. Sigiliul cizmarilor din Rupea, 170817.

Breasla cizmarilor din Rupea mai are un sigiliu în secolul al XVIII-lea, fiind aplicat, din ceară de culoare neagră, cu diametrul de 20 mm.

Se distinge greu un scut italian, încoronat, susţinut de lambrechini. Coroana este deschisă şi perlată având cinci fleuroane. În cîmpul scutului se mai poate distinge greu o talpă de pantof în partea stângă.

Textul legendei este ilizibil. (Fig. 13)

  1. Sigiliul breslei cizmarilor din Braşov, secolul al XVIII-lea18.

Un alt sigiliu al cizmarilor din Braşov, este aplicat, din ceară de culoare neagră, de formă rotundă, cu diametrul de 22 mm.

El are în câmpul central un scut rotund, încoronat, susţinut de lambrechini. Câmpul scutului este greu lizibil, observându-se o coroană cu trunchi, simbolul Braşovului, deasupra unei cizme înalte, în partea centrală, orientată cu vârful spre dreapta. În stânga ei se găseşte o talpă de pantof cu vârful în sus, iar în dreapta o unealtă de cizmar, cu capul rotund.

Textul este scris cu litere majuscule, în limba germană. Literele sunt în parte şterse. Se distinge doar: TSC[HI]SMENMACHER CZ[EC]H SI[EGEL IN KRONSTA]DT. (Traducere: “Sigiliul breslei cizmarilor din Braşov”). Totul este într-un cerc de perle. (Fig. 14)

  1. Sigiliul breslei funarilor din Braşov, 182719

Este aplicat, de culoare roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 30 mm.

În câmpul sigiliului apare coroana oraşului Braşov suprapunând o roată de funari. Roata are 8 spiţe, partea inferioară stângă fiind deteriorată. În stînga coroanei porneşte textul scris în limba germană cu litere minuscule: Siegel Die Cronstät [Seiler] Zunft 1827. (Traducere: “Sigiliul breslei funarilor din Braşov”). Numele Braşovului apare scris greşit. Totul este înscris în două cercuri de perle. (Fig. 15)

  1. Sigiliul breslei funarilor din Braşov, 1689.20

Este aplicat, din ceară de culoare roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 22 mm.

În câmpul sigiliului apare simbolul breslei, o roată de funar, cu 12 spiţe, având deasupra o coroană cu cinci fleuroane.

Imaginea este înconjurată cu un cerc.

Textul inscripţiei este scris în limba germană, cu litere majuscule, greu lizibile: SIEGEL DER SEILER [C]ZECH CRONSTADT. (Traducere: Sigiliul breslei funarilor din Braşov). În partea exterioară textul este mărginit de un cerc. (Fig. 16)

  1. Sigiliul postăvarilor din Braşov, 177421.

Este aplicat, din ceară de culoare roşie, având forma rotundă, cu diametrul de 36 mm.

În câmpul central se observă greu un scut german încoronat susţinut de doi amoraşi. Ei se află redaţi din faţă, cel din dreapta fiind greu vizibil. Feţele nu li se disting, nici alte detalii ale acesteia. Pe scut se mai distinge o foarfecă de postăvar, cu braţele deschise în sus, aflată în partea senestra superioară. se mai distinge în partea centrală trunchiul din coroana stemei Braşovului.

Textul este scris în limba germană, cu litere majuscule, greu lizibile: [GE]WANTMACH[ER C]ZECH SIEG[EL] IN CRONSTADT. La capătul textului se observă un ornament în formă de treflă. (Fig. 17)

  1. Sigiliul breslei pantofarilor Braşov, 181022.

Este aplicat, din ceară roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 34 mm.

În cîmpul central apare stema oraşului Braşov, având în dteapta o bardă cu lama orientată spre dreapta, uşor deteriorată, iar în stânga o talpă de pantof cu vârful orientat în sus. Deasupra coroanei se distinge anul 1810.

Textul este scris cu litere majuscule latine, în limba germană: CRONER SCHUSTER [CZ]ECH SIEGEL Totul este încadrat de un cerc continuu. (Fig. 18)

O amprentă aproape identică avea breasla şi la 1510, cu deosebirea că în stînga coroanei nu apare o talpă de pantof, ca în cazul de faţă, ci o cizmă înaltă orientată cu vârful spre stînga23.

  1. Sigiliul postăvarilor din Braşov, 171624.

Este aplicat, din ceară de culoare roşu închis, deteriorat pe margini şi în interior, cu diametrul de 36 mm.

În câmpul sigiliului apare simbolul postăvarilor, o foarfecă deschisă cu vârful în sus. Textul nu se mai observă. (Fig. 19)

  1. Sigiliul breslei tunzătorilor de postav din Braşov, 173625.

Este aplicat, din ceară de culoare roşie, cu diametrul de 40 mm. Deteriorat în partea superioară.

În câmpul central apare stema breslei, un scut spaniol încoronat susţinut de doi lei. Coroana este deschisă, are trei fleuroane, cu perle. Scutul este sfertuit, având în abis un scut spaniol cu o floare cu şase petale în câmp. În toate cartierele scutului se observă patru unelte de postăvărit Leii se află în poziţie verticală, limbaţi, cu cozile ridicate. Sub scut se află două crengi cu frunze de laur, încrucişate.

Textul, foarte greu lizibil, este scris în limba latină, cu litere majuscule. CRASOSI CIVI CORONA[E] SIGIL[IU]M [C]ZECH şi anul 1736. (Fig. 20)

Un sigiliu asemănător, mai puţin deteriorat, se află păstrat în aceeaşi arhivă26.

  1. Sigiliul breslei brutarilor din Braşov, 183327.

Este aplicat, din ceară de culoare roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 30 mm.

În câmpul central apare stema breslei brutarilor de la 1833: doi lei cu coamă, cu cozile ridicate, susţin un covrig ce suprapune coroana Braşovului. Ei au picioarele sprijinite pe câte o pâine. Imaginea este înconjurată de un cerc de perle.

Textul este scris cu litere majuscule, în limba germană: SIEGEL DER EHRSAMEN WEISSBACHER ZECH IN CRONSTADT. Textul este înconjurat de o linie groasă continuă. (Fig. 21)

  1. Sigiliul breslei ţesătorilor de lână din Braşov, 1546(?)28

Este aplicat, din ceară de culoare roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 24 mm.

În câmpul central este redat un scut rotund, încoronat. În câmp apar două suveici care se întretaie sub trunchiul din coroana Braşovului.

Textul legendei este scris în limba latină, cu litere majuscule: SIGILIUM LANIFICORUM CORONA[E]. (Traducere: “Sigiliul ţesătorilor de lână din Braşov”). La capătul lui un ornament în formă de floare de crin. (Fig. 22)

  1. Sigiliul breslei tăbăcarilor din Braşov,1830 29.

Este aplicat, din ceară de culoare roşie, de formă rotundă, cu diametrul de 32 mm.

În câmpul sigiliului apare un scut rotund, încoronat având emblema breslei tăbăcarilor. Coroana are trei fleuroane. Se observă în câmpul scutului două unelte de tăbăcari încrucişate deasupra unui ciubăr, care are formă de trunchi de con, cu baza mare sus. Se pot observa de asemenea detaliile acestuia. Scutul este înconjurat de un cerc de perle.

Textul legendei este scris cu litere majuscule în limba latină: SIGIL[IUM]. CORTARICORUM.CORONA[E] (Traducere: “Sigiliul tăbăcarilor din Braşov”). O linie continuă mărgineşte întreaga imagine. (Fig. 23)

Sigiliile de breaslă aveau rolul de a autentifica actele emise sau/şi semnate de către organele conducătoare ale breslei. Ele aveau în marea lor majoritate reprezentate în câmp însemne ale meseriei respective, uneori fiind însoţite de elemente heraldice: coroană, lei, scut. Majoritatea sigiliilor prezentate aparţin breslelor braşovene, celelalte fiind din Rupea şi Orăştie. Breslele braşovene pot fi identificate după prezenţa în câmpurile lor sigilare a stemei oraşului, precum şi după textele din legendă. De asemenea, trebuie remarcat faptul că aceste piese se prezintă într-o foarte bună stare de conservare.

Textele sunt scrise în limbile germană şi latină, cu litere majuscule.

Sigiliile prezentate sunt o sursă de inspiraţie pentru istoria economică, având o importanţă heraldică şi iconografică.

1 Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale – Braşov (în continuare DJANB), Actele Magistratului Braşov, an 1750, nr. 114a.

2 DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1750, nr. 114a.

3 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 2/21/534.

4 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 2/27-39.

5 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 4/2-1-2.

6 A. Eichhorn, Siebenbürgische Zunftsiegel, in Forschungen zur Volks- und Landeskunde, vol. 12/2, Sibiu, 1969, fig. 30.

7 DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1830, nr. 3465.

8 A. Eichhorn, op. cit., fig. 71.

9 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 2/20/211.

10 DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1750, nr. 114 a.

11 DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1750, nr. 114a.

12 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 19/28.

13 DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1750, nr. 114a.

14 DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1830, nr. 3465.

15 DJANB, fond Prefectura Făgăraş, 1820, nr. 487.

16 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 24/19-50.

17 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 24/19-53.

18 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 24/19-9.

19 DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1830, nr. 3465.

20 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 25/13 şi 25/14.

21 DJANB Actele Magistratului Braşov, an 1774, nr. 460, fila 5.

22DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1830, nr. 3465.

23 A. Eichhorn, op. cit., fig. 50.

24 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 31/30.

25 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 31/39.

26 A. Eichhorn, Von deutschen Zünften in Kronstadt. Die Tuchscherer, in Mitteilungen des burzenländer sächsischen Museums, 2. Jhg, 1937, Abb. 31.

27 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 4/2.

28 DJANB, colecţia Biserica Neagră, IV, Hd., 33/35.

29 DJANB, Actele Magistratului Braşov, an 1830, nr. 3465.

This post is also available in: Germană